Citeva motive bune sa-tzi faci vasectomie...

Hahahahahahaha.....

Vorbe de duh

"Ai mare grija cind citeshti cartzi despre sanatate... S-ar putea sa mori din cauza unei gresheli de tipar..." Mark Twain

"Fiecare barbat trebuie sa se casatoreasca shi daca va lua o femeie frumoasa, atunci el va fi fericit... Daca va lua una urita, atunci va deveni filozof..." Socrate

"Banii nu itzi aduc fericirea, dar itzi pot aduce o placuta forma de tristetze..." Spike Milligan

"Pina la virsta de 13 ani am crezut ca numele meu era TACI DIN GURA..." Joe Namath

"Nu itzi fa probleme sa stai departe de tentatziile vietzii... Pe masura ce vei imbatrini vei afla ca tentatziile incep sa se indeparteze singure..." Winston Churchill

"Citeodata cind ma uit la copii mei imi spun ca ash fi trebuit sa ramin virgina...." Lillian Carter - mama preshedintelui american Jimmy Carter

Margaret Thatcher dixit

"Morality is personal. There is no such thing as a collective conscience."

"Moralitatea este ceva personal. Nu exista conshtiintza colectiva."

Romania este campioana prostitutziei

Valahii i-au detronat pe rushi la "exportul" de fetitze catre Europa Occidentala

Studiul este realizat de TAMPEP, organizatzie care studiaza fenomenul de prostitutzie in tzarile membre ale Comunitatzii Europene, printre altele....
Majoritatea "profesionistelor" provin din Europa de Est - 70%, Africa - 12%, America Latina shi Caraibe - 11%.
Deasemenea, rapoartele Tampep arata ca 70% dintre "muncitoarele" care "se produc" in statele vestice ale Comunitatzii Europene sint venite din alte tzari, Italia, Spania, Austria shi Luxemburg avind procentaje cuprinse intre 80% shi 90%.
Actul atashat mai jos precizeaza ca odata cu acceptarea Romaniei shi Bulgariei ca state membre ale Uniunii Europene, legislatzia de emigrare aplicata cetatzenilor acestor tzari, a devenit mult mai lejera, motiv pentru care accesul prostituatelor pe piatza de larg consum (hahaha) a devenit floare la ureche....

Blog de Formula 1

In sfirshit a venit momentul de a lansa shi un blog de Formula 1. Ideea mi-a venit prin vara, cind am realizat ca posturile despre aceasta competitzie, faceau nota discordanta cu tot restul tematicii de aici. A trebuit sa ma gindesc bine pina am hotarit sa dezvolt un proiect paralel.

Au urmat citeva saptamini de pregatire ... cu adresa, template, surse de informare shi un canal YouTube, specializat in Formula 1. Nu pot spune ca eu fluier shi restul vine de la sine, dar odata ce vad cum ideile capata contur, culoare shi contzinut, mi se intareshte convingerea ca F1jocker12's blog va fi ceva interesant.

In plus, acolo se pot aduna un cu totul altfel de cititori, infierbintatzi de motoare, miros de cauciuc ars, mashini construite cu tehnologie spatziala shi din cind in cind, scandal.... N-ai ce-i face.

Am ashezat un link pe partea dreapta a acestei pagini, asha ca cei interesatzi pot ajunge acolo folosind aceasta scurtatura. Nu vreau sa insist asupra subiectelor, proiectelor shi potentzialului noului blog, fiindca mi-am promis ca de acum incolo, tot ce inseamna Formula 1 sa scriu acolo, mai ales ca tocmai au inceput testele pentru sezonul 2010...

In rest.... ramine cum am stabilit....

ALMA

Deja simt adiere de Pinocchio combinat cu Kafka....

Browser Visualization

Multzi dintre cei care navigheaza pe internet vor gasi aceasta informatzie deosebit de interesanta... mai ales ca prezentarea grafica (prin folosirea sistemului Axiis - inca in faza de testare beta) este una .... diferita.

Roller coaster

Hahahahahaha....

Muzica se afla pe miini bune...

Din pacate, titlul nu se refera la Romania....

Internetul este pe cale de disparitzie

In forma lui actuala, internetul este aproape de epuizare, cu mai putzin de 10% din adrese ramase disponibile

Specialishtii au atras recent atentzia ca, asha cum este conceput astazi, internetul este aproape de blocaj, din cauza faptului ca mai sint mai putzin de 10% adrese disponibile pentru userii din lumea intreaga. Nu este mai putzin adevarat ca internetul a continuat sa se extinda in cei aproximativ 20 de ani de existentza shi astazi aproape am epuizat cifrele avute la dispozitzie...

In forma lor actuala, adresele de internet sint concepute in formatul IPv4 (baza 10), iar Organizatzia Resurselor Numerice (Number Resource Organization) a alertat lumea afacerilor cit shi autoritatzile in materie din intreaga lume, ca in cel mai scurt timp, intreg protocolul trebuie schimbat pe formatul IPv6 (baza 16).

In traducere libera, adresele IPv4 au 32 de bitzi (4 bytzi), iar modelul IPv6 are 128 de bitzi (16 bytzi), adica ofera mult mai multe variante shi adresele sint mai lungi. Practic, orice adresa de internet care in browser arata ca un nume, de exemplu "www.google.com" este defapt un algoritm numeric pe care browserul il prelucreaza (cifre in litere) sa arate ca un nume. Apoi, orice computer are alocat un cod unic, in functzie de locul unde se afla in retzea.

Axel Pawlik, preshedintele Number Resource Organization, a declarat ca acesta este un moment de referintza in dezvoltarea internetului shi ca este vital ca cei responsabili sa porneasca procesul de schimbare, altfel ne putem ashtepta la unele consecintze grave. In plus formatul IPv6 va permite internetului sa suporte miliardele de useri shi de computere care se vor conecta la internet in anii urmatori.

Un studiu recent efectuat de Comunitatea Europeana, care a inclus 610 institutzii guvernamentale, educatzionale sau de alta natura, din Europa, Orientul Mijlociu shi Asia, a stabilit ca 17% dintre acestea au trecut deja la protocolul IPv6. Raul Echeberria, secretar al Number Resource Organization, a spus ca multzi dintre cei care pot lua hotariri in legatura cu schimbarea protocolului, nu realizeaza cit de multe aparate electronice legate la internet necesita o adresa unica de IP, adaugind ca telefoanele mobile, laptopurile, routerele sau serverele au nevoie de un numar unic de identificare.... adresa de protocol.

Procesul de upgradare nu este unul foarte complicat, insa toata industria de software shi de asigurarea securitatzii retzelelor, trebuie sa modifice modalitatzile de comunicare intre produsele pe care le produc sau gestioneaza.... ceea ce schimba oarecum datele problemei. Este foarte probabil ca marile corporatzii shi firmele care ofera servicii de internet sa schimbe marea majoritate a routerelor cit shi a sistemelor de protectzie firewall, una dintre consecintze fiind aceea ca userii "de rind" probabil vor avea nevoie de noi modemuri de conectare.

Kuroshi Sea - unul dintre cele mari acvarii din lume

Ce mai bine este sa maritzi imaginea la "full screen".

Craniul lui Beethoven a fost scos la vinzare

Proprietarul spera sa obtzina mai mult de 100.000$ pentru ciudatul suvenir

Afaceristul Paul Kaumann s-a hotarit sa puna la vinzare unul dintre "trofeele" moshtenite de la parintzi. Craniul a fost testat pentru a i se stabili ADN-ul, shi este 100% vorba despre ilustrul compozitor, decedat pe 26 martie 1827.

Kaufmann, care traieshte in California, a descoperit craniul ascuns intr-o cutie insemnata cu numele "Beethoven" in timpul in care verifica lucrurile ramase de la moartea mamei sale. Dupa citziva ani de investigatzii care au antrenat numeroshi istorici dar shi oameni de shtiintza, craniul s-a dovedit a fi original.

Unul dintre fratzii stra-strabunicului lui Paul Kaufmann, s-a aflat printre doctorii care au luat parte la exhumarea corpurilor lui Ludwig van Beethoven shi Franz Schubert, petrecuta in 1863, cu scopul de a stabili, la acel moment, daca craniile celebritatzilor erau mai mari decit cele ale oamenilor de rind. Se vede treaba ca scheletul lui Ludwig van Beethoven nu shi-a mai recapatat cutia craniana, aceasta fiind pastrata in mare secret de familia Kaufmann.

Colin Dickey, unul dintre cei care a studiat phrenologia - shtiintza care se ocupa de relatzia dintre caracterul persoanelor shi dimensiunile craniilor acestora - a declarat ca, din respect pentru marele compozitor, craniul ar trebui ingropat alaturi de celeltate ramashitze ale lui Beethoven, aflate la cimitirul Central din Viena.

Paul Kaufmann spera ca in urma vinzarii acestei piese de muzeu, de colectzie sau de cimitir, sa se aleaga cu cel putzin 100.000 de dolari, considerind ca "obiectul" ar trebui expus publicului larg, fiind o "curiozitate" de interes mondial.

Dezastrul din Haiti in imagini

Pozele sint de-a dreptul shocante shi apartzin publicatziei Boston Globe. Eu nu am sa fac decit sa va ofer numai citeva exemple, precum shi linkurile pentru seturile de fotografii in forma lor completa.

Haiti, 48 de ore mai tirziu- 33 de fotografii

Piele arsa care se jupoaie de pe piciorul unei victime, in tip ce aceasta ashteapta sa primeasca asistentza medicala pe 13 ianuarie 2010, in Port-au-Prince. (REUTERS/Eduardo Munoz)

Mort aflat in portbagajul unei mashini, imediat dupa cutremur. (REUTERS/Eduardo Munoz TRANSPORT)

Grup de haitieni adunatzi in jurul unor cadavre, recuperate dintre darimaturi in timpul unei actziuni a Crucii Roshii in colaborare cu Organizatzia Umanitara a Comunitatzii Europene. (AP Photo/American Red Cross)

Pe strada la morga din Port au Prince. (AP Photo/Gregory Bull)

Mina unui elev mort sub darimaturile bisericii Sfintul Gerard. (AP Photo/Gerald Herbert)

La 6 zile de la catastrofa - 38 de fotografii

Americanul Sam Grey, din trupele de salvare, priveshte monitorul unei camere coborite sub darimaturile Universitatzii din Port au Prince, care o surprinde pe Jean Luis Sainte Heleine de 28 de ani, inca in viatza, ashteptind sa fie scoasa la suprafatza. (AP Photo/Gregory Bull)

Groapa comuna cu cadavre neidentificate. (Olivier Laban Mattei/AFP/Getty Images)

Barbatzi privind la un corp care inca mai arde. (AP Photo/Gregory Bull)

Barbat care vrea sa fure un coshciug la cimitirul din Port au Prince. (AP Photo/Ramon Espinosa)

Cadavru aproape ingropat pe marginea drumului. (Globe staff photo/Bill Greene)

Duster, Dacie de locul II

Este aproape sigur ca Trofeul Andros va fi adjudecat de Skoda Fabia condusa de Jean Philippe Dayraut

La sfirshitul saptaminii trecute s-a mai desfashurat o etapa din cadrul Trofeului Andros, unde Alain Prost conduce o Dacie Duster preparata pentru competitzie. Asha cum i-a obishnuit pe cei car l-au urmarit in acest sezon, shi la Lans En Vercors, Prost a pilotat mai mult pentru podium decit pentru primul loc, adunind la finalul etapei alte 150 de puncte, care ii consolideaza pozitzia secunda la general, dupa Jean Philippe Dayraut, un excelent pilot al constructorului Skoda.

De data aceasta, din 6 curse Prost a cishtigat doua - prima serie shi finala I din ziua a II-a, a venit de doua ori pe locul secund, shi a terminat tot de doua ori pe locul trei.

Aici este clasamentul general cu doua etape inainte de final. Amatorii de automobilism cred ca au remarcat deja ca in cadrul competitziei. in afara lui Alain Prost, mai alearga shi altzi 3 foshti pilotzi de formula 1 - Olivier Panis pe Skoda Fabia, Romain Grosjean pe Renault Clio III shi Paul Belmondo (fiul actorului Jean Paul Belmondo) pe Skoda Fabia.

Aici este prima finala a primei zile, in care Alain Prost a terminat pe locul secund, dupa Betrand Balas pe Toyota Auris.

Aici este prima finala din ziua a doua, cu Prost pe primul loc.

Iar aici este a doua finala din ziua a doua, cu Dayraut cishtigator - adevarata lectzie de pilotat pe zapada.... Spectaculos, eficient... de nota 10.

Golden Globe Awards - 2010

Julianna Margulies - actritza cu singe romanesc a luat "Globul de Aur" pentru pentru cea mai buna prestatzie intr-un serial de televiziune - "The Good Wife" (CBS)

Iata lista completa a cishtigatorilor:

Premiul "Cecil B. DeMille" pentru intreaga activitate - Martin Scorsese

Cel mai bun film drama - Avatar

Cel mai bun regizor - James Cameron (Avatar)

Cel mai bun actor in rol principal - Jeff Bridges (Crazy Heart)

Cea mai buna actritza in rol principal - Sandra Bullock (The Blind Side)

Cel mai bun actor in rol secundar - Christoph Waltz (Inglorious Bastards)

Cea mai buna actritza in rol secundar - Mo'nique (Precious)

Cel mai bun film comedie sau musical - The Hangover

Cea mai buna actritza intr-o comedie sau musical - Meryll Streep (Julie and Julia)

Cel mai bun actor intr-o comedie sau musical - Robert Downey jr. (Sherlock Holmes)

Cel mai bun film de animatzie - Up

Cel mai bun film strain - The White Ribbon

Cel mai bun scenariu - James Reitman, Sheldon Turner (Up In The Air)

Cea mai buna muzica - Michael Hamlisch (Up)

Cel mai bun cintec - The Weary Kind (Crazy Heart)

Cel mai bun serial de televiziune - Mad Men (AMC)

Cea mai buna actritza intr-un serial de televiziune - Julianna Margulies (The Good Wife) - CBS

Cel mai bun actor intr-un serial de televiziune - Michael C. Hall (Dexter) - Showtime

Cel mai bun serial de comedie sau musical - Glee (FOX)

Cea mai buna actritza intr-un serial de comedie sau musical - Toni Collette (United States Of Tara) Showtime

Cel mai bun actor intr-un serial de comedie sau musical - Alec Baldwin (30 Rock) NBC

Cea mai bun film sau scurt serial de televiziune - Grey Gardens (HBO)

Cea mai buna actritza intr-un film sau scurt serial de televiziune - Drew Barrymore (Grey Gardens) HBO

Cel mai bun actor intr-un film sau scurt serial de televiziune - Kevin Bacon (Taking Chance) HBO

Cea mai buna actritza in rol secundar intr-un film sau scurt serial de televiziune - Chloe Savigny (Big Love) HBO

Cel mai bun actor in rol secundar intr-un film de televiziune - John Lithgow (Dexter) Showtime

Shi numai citeva cuvinte de final..... "Globurile de Aur" sint decernate de Asociatzia Ziarishtilor Straini shi reprezinta "incalzirea"pentru Oscaruri.

Julianna Margulies este nascuta din parintzi evrei (Paul shi Francesca), avind singe unguresc, austriac shi romanesc.

Momentul cel mai ridicol al ceremoniei - imediat dupa ce a primit premiul pentru cel mai bun regizor, James Cameron s-a adresat actorilor din Avatar, vorbind in limba Naav'i.....!?!?!?

Cea mai interesanta aparitzie - fostul campion al greilor Mike Tyson, bucuros shi modest ca un copil, a facut parte din echipa filmului Hangover, premiat pentru cea mai buna comedie....

Speram mai mult pentru "Inglorious Basterds" al lui Tarantino.... de data asta n-a fost sa fie.... numai Christoph Waltz, despre care am scris imediat dupa ce am vazut filmul, a luat premiul pentru cel mai bun actor in rol secundar....

Ku Klux Klan-ul face presa alternativa in Romania

Nu cred insa ca este cazul sa va speriatzi. Sint sigur ca atunci cind cei care ishi pun semnatura sub textele publicate ishi vor lua medicamentele regulat, atunci lucrurile vor intra in normalitate.

Cu 7 - 8 ani in urma, tot cercetind website-urile de limba engleza care ofereau shtiri shi informatzii de actualitate, am descoperit us.altermedia.info. La prima vedere, acest loc reprezenta o alternativa la canalele de informare aflate mai mult sau mai putzin sub influentza marilor corporatzii. Abordind un stil bataios shi fatalist, articolele transmiteau alt fel de mesaj.... daca intzelegetzi ce vreau sa spun.

Am inceput sa citesc shi sa verific shi celelalte linkuri oferite pe pagina principala, intrigat de autorii care strigau "dreptate" shi "nedreptate" in acelashi timp. Dupa o scurta vreme insa, agasat de atita xenofobie, natzionalism, rasism shi eroare, am ashezat adresa in lungul shir de "bookmarks-uri", pentru o verificare periodica de lunga durata. Recunosc insa ca, in "peisajul otravit" al acestor pagini virtuale, am descoperit shi citeva informatzii corecte, juste shi adevarate, acesta fiind de fapt motivul deciziei mele de a reveni pe viitor, la adresa amintita.

La ceva timp dupa prima experientza cu altermedia, am avut surpriza sa descopar pe latura din dreapta a paginii principale, un link la ... surpriza ... varianta romaneasca a acestui amalgam de insinuari, acuze, scenarii shi previziuni intunecate.... ca sa folosesc o exprimare eleganta. Am dat click pe adresa ro.altermedia.info shi aproape instantaneu am inceput sa citesc o serie de articole scrise in cel mai pur stil "Romania Mare". De asta spuneam la inceput ca nu trebuie sa va speriatzi. Trebuie sa amintesc totushi ca, altermedia mai are o varianta "internatzionala", precum shi pagini pentru Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Republica Ceha, Danemarca, Flandra (parte franceza, belgiana shi olandeza-sic), Frantza, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Polonia, Portugalia, Rusia, Scotzia (iar sic), Spania, Suedia, Elvetzia, Olanda shi Marea Britanie.

Retzeta natzionalist xenofoba este aceeashi, textele fiind concepute ca un raget impotriva societatzii civile tolerante, a legilor de drept ale statelor independente, sau a claselor politice indiferent de coloratura. Daca va intrebatzi unde mai potzi gasi acest stil, va ajut eu... la Adolf Hitler in "Mein Kampf".

Pentru exemple, putetzi accesa multe dintre linkurile pe care vi le ofer pe acest blog, la sectziunile "Teoria Conspiratziei".... locuri unde realitatea destainuirilor se transforma intr-o jungla mlashtinos incilcita. Sentimentul este ca adevarul a murit, este pe targa de la morga shi un amator se distreaza cu bisturiul, eliberind cadavrul de substantza.... Acolo este locul unde bunul simtz este inlocuit cu fascinatzia urii de clasa, unde noile tehnologii sint considerate creatzii ale diavolului iar religia creshtina (dovada ca ne invirtim intr-un cerc inchis) poate salva intreaga omenire numai daca toate celelalte credintze vor fi stirpite fara indurare.

Intr-o forma plastica, imaginatzi-va pentru o clipa ca intratzi intr-un azil de nebuni, unde primul bolnav intilnit in cale se crede Napoleon, altul e lampa de citit, unul trage dupa el o sfoara convins ca ishi plimba ciobanescul romanesc, iar o batrina stafidita data cu ruj pe buze shi pe sprincene, se crede Marilyn Monroe....

Sigur ca va intrebatzi ce legatura au toate acestea cu Ku Klux Klanul..... Ei bine, varianta americana, in fapt prima aparuta pe internet, gazduieshte cu generozitate oferte care trimit la opera lui David Duke. Cine este acest personaj? Tzinetzi-va bine... este fost "mare conducator al Ordinului Marilor Cavaleri ai Ku Klux Klanului", individ cu numeroase incercari de fi acceptat in politica americana, in aceeashi nisha rasial natzionalista, care inca mai are multzi adeptzi in Statele Unite. De altfel, David Duke se afla in spatele multor website-uri rasiale, care indeamna la ura shi promoveaza suprematzia rasei pure.

Daca mai avetzi indoieli, chiar va invit sa va exprimatzi curiozitatea shi sa vizitatzi aceste website-uri, pentru a intzelege ca timpul nu poate schimba natura umana, ca "raul" este shi va ramine prezent, implicat activ in fiecare societate, indiferent de nivelul economic sau situarea geografica a acesteia.... Este important sa conshtientizam asta, sa fim precautzi shi sa mentzinem un echilibru care poate pastra o linishte relativa generatziilor care vor veni. Altfel bunul simtz, ratziunea, decentza shi demnitatea vor fi arse pe rugul cerut de aceste creiere incinse de frica, ura shi ignorantza.

Distrugerile din Haiti vizibile cu Google Earth

via The New York Times

Tehnicienii de la Google Earth au pus la punct o metoda care permite vizionarea shi studierea distrugerilor provocate de recentul cutremur din Haiti.

Astfel, The New York Times a publicat in urma cu citeva zile pe pagina de web, o aplicatzie flash care foloseshte tehnologia Google Earth de fotografiere prin satelit a suprafetzei terestre, dind posibilitatea curioshilor sa compare fotografii de anul trecut, cu cele facute imediat dupa cataclism.

Odata ajunshi pe pagina publicatziei americane, putetzi face singuri aceasta comparatzie, gratzie celor doua "layere" oferite de aplicatzia GeoEye. Practic, putetzi suprapune fotografiile noi celor vechi shi invers, cu doar citeva mishcari de mouse. Aplicatzia arata ca o "perdea" retractabila ce poate fi mishcata dupa cum alege fiecare, fiind extrem de ushor de folosit.

Tembelism religios american - Haiti a facut un pact cu diavolul....

Prostul reverend Pat Robertson a gasit explicatzia cutremurului ce a paralizat insula din Caraibe - shi afirma cu imbecilitate ... "True story!"

Ascultatzi aici:



Cretinul care a aparut in fatza camerelor de luat vederi, afirmind ca oamenii care traiesc in Haiti au facut un pact cu diavolul ca sa scape de dominatzia franceza pe vremea lui Napoleon al III-lea ("sau cam asha ceva" - dupa cum adauga acelashi idiot), este reverendul Pat Robertson, teleevanghelist de marca al Americii.

Fost candidat la preshedentzie in 1988, impotriva lui Bush senior (cind promitea sa desfiintzeze departamentele de educatzie shi de energie din guvern), tembelul a prezis in 1976, ca sfirshitul lumii va avea loc in 1982 (!?!?), repetind de nenumarate ori de-a lungul timpului, ca el sta de vorba cu Dumnezeu....

Senilul batrinel care inca mai cocheteaza cu politica shi prezicerile fataliste, a uitat sa mentzioneze de ce poporul haitian, daca a facut pact cu diavolul (adica partzile au batut palma cum s-ar zice), continua sa traiasca in saracie shi mizerie, insula nefiind ocolita periodic de uragane shi cutremure.... Ori astea sint facaturile Dumnezeului lui cel bun, milostiv shi atoate iertator? Ca nu mai intzeleg nimic....

Tare mi-e teama ca Robertson ar fi trebuit sa ne istoriseasca cum, la masa pactului semnat cu diavolul au mai stat shi cubanezii, nicaraguaienii, columbienii shi bolivienii.... ca sa numesc numai citeva turme de "oi negre" care s-au impotrivit constant invaziei Dumnezeului european shi mai tirziu, creshtinismului conservativ extremist american (ca sa nu imi amintesc mai multe...despre Chile, Honduras sau Venezuela).

Imi pare rau, imi este jena shi imi cer scuze tuturor victimelor tragediei din Haiti, pentru afirmatziile acestui mosh nerushinat shi inconshtient, care a mintzit o viatza intreaga shi crede ca asha ii va merge la infinit.....

Update MSNBC:

Acesta este raspunsul ambasadorului statului Haiti in Statele Unite, la aberatziile demente ale Pat Robertson...



Ceea ce spune Raymond Joseph este ca, in urma revoltei haitienilor impotriva francezilor, americanii au achizitzionat teritoriul Louisiana pentru 15 milioane de dolari, care echivaleaza cu 3 centzi un acru de pamint. Diplomatul insista pe importantza revoltei sclavilor din Haiti - pactul cu diavolul (in exprimarea idiotului de serviciu), care a facut ca America sa arate cum arata astazi....

Prost a mai cishtigat o cursa cu Dacia Duster

Am promis sa revin cu rezultate de la Trofeul Andros, unde Alain Prost conduce shi promoveaza noul model de Dacie, care va intra in productzie in cursul acestui an.

Dupa ce am vazut toate cursele de pina acum, pot spune ca numai calitatzile pilotului au facut ca astazi, Dacia sa se afle pe locul secund in clasamentul general, cu mari shanse de a termina competitzia pe podium. Afirm asta fiindca in cele mai multe cazuri, maiestria lui Alain Prost a facut ca Dacia Duster sa nu fie depashita de mashini evident mai rapide aflate pe grila de start.

Mai mult, asha cum vetzi vedea shi din scurta inregistrare atashata acestui post, ultima victorie s-a datorat unui start exceptzional, in urma caruia Prost s-a instalat imediat la conducere. Nu este mai putzin adevarat ca din cele 4 finale la care a participat in doua zile de concurs, Alain Prost a cishtigat-o pe prima, clasindu-se apoi cite o data pe locurile 2, 3 shi 4.

Presa tembela moare.. shi se lasa greu

Vindecarea Romaniei trece pe la dezintoxicare

Romanii nu au descoperit ca e criza in jurul lor decit atunci cind au inceput sa dispara ziarele de pe tarabe sau cind ecranele televizoarelor unde altadata se scalambaiau totzi vagabonzii, au fost invadate de puricii eterului ramas sterp.

Ca oricare altzi indivizi cu educatzie mediocra, valahii s-au refugiat in "voyeurism", salivind la orice palmuiala, fericitzi sa vada cum curge singele, satisfacutzi de pumnii, picioarele shi injuraturile impartzite intr-o lume artificiala, creeata de presa de scandal. Fireshte ca, niciunul dintre romani nu s-a simtzit responsabil de dezastru, considerind ca rolul de privitor-voyeurist este unul neutru, insa realitatea este alta. Simplul privitor este complice.

In fapt, tabloidul prin exprimarea sa pe hirtie sau la televizor, a functzionat shi functzioneaza ca un drog.... Consumatorul ishi stringe linishtit garoul deasupra cotului, iar ziarishtii baga incet acul in vena shi apasa lent pistonul de la seringa.... Privitorul tremura ushor, rasufla adinc shi zimbeshte fericit ca i s-a mai administrat o doza. Asha au ajuns romanii sa consume produsele purtind marca "tabloid".

Acest proces a pornit prin anii '90 cind ziarishtii erau cei care vindeau "prafurile" pe taraba ... shi daca va mai amintizi de faimosul subiect "gaina care a nascut pui vii" sau de campania dusa de Evenimentul Zilei, care a angajat taximetrishti pe post de jurnalishti, vetzi intzelege la ce ma refer. Ambele initziative i-au apartzinut lui Ion Cristoiu, profetul din Gageshti. Asha a inceput totul.

Astazi, in nici o tzara a lumii, criza nu este masurata atit de fatalist prin schimbarile sau disparitziile din presa.

Teoretic shi chiar practic, in totzi aceshti ani de post comunism, cartzile au fost inlocuite de tabloide, filmele de otv-uri, muzica de manele iar pictura a disparut cu desavirshire.
Totzi cei cu pareri sau cu un talent, au intrat in presa.... Inginerii, comerciantzii shi citziva poetzi s-au reprofilat peste noapte.

Numai ca poetzii nu pot fi ziarishi, asha cum nici pictorii nu pot supravietzui din zugravit. Shi pentru a nu produce confuzie, diferentza majora sta in faptul ca poetul scrie despre ce simte, pe cind jurnalistul scrie despre ce vede. Dar din lipsa mijloacelor de supravietzuire, tranzitzia i-a aruncat pe totzi in aceeashi oala....

Cine a avut de suferit? Cei ce nu au putut (sau nu au shtiut cum) sa semneze vreun un compromis suficient sa ishi salveze propriile vietzi... Actorii care nu au putut deveni shtirishti la radio sau televiziune, sau marea majoritate a poetzilor care nu au suportat ideea de a-shi contorsiona sufletele pe la conferintze de presa tzinute prin primarii, sedii de politzie sau partide conduse de indivizi infectzi. Pe aceeashi treapta se afla shi profesorii, asfixiatzi de mentalitatzile “modernist-progresiste” adoptate de tineretul din ce in ce mai incult al patriei. Nu o spun eu, ci o arata rezultatele de la Bacalaureatele ultimilor 20 de ani.

De ce sint tzinutzi romanii in acest stres continuu, al carui motiv este posibila disparitzie a presei?
Ei bine, pentru ca atunci cind simtzi cum itzi fuge preshul de sub picioare shi lucrezi la un ziar, asta devine shtirea cea mai importanta care va fi agatzata pe prima pagina, dar shi subiectul unic al editorialelor zilei. Orice altceva trece pe plan secund.... Lumea se opreshte shi nu mai rasufla.... Este ca shi cum ziaristul a pus piciorul pe o mina care sta sa explodeze shi se uita in jur cuprins de panica.... “ce ma fac eu acum?”.

Patronii insa, privesc calmi intregul spectacol... Mai existe sperantze inainte sa se aleaga praful shi pulberea, iar raspunsul vine aproape natural.... ne mutam pe “virtual” (adica pe internet, daca mai era cineva care nu a intzeles shiretlicul). Ca un profet ajuns sa faca trotuarul, patronul simte ca a descoperit gaura la macaroana... Notziuni ca pay per click, accesari online sau elemente html, il fac sa lacrimeze de fericire... Dezastrul se poate transforma intr-un naufragiu temporar....

Insa aerul din jur e incremenit.... Joaca de-a presa shi de-a tabloidele, de-a shtirile de la ora 5 sau de-a “sa rinjim dimineatza devreme”, se apropie de sfirshit.

Oamenii vor avea shansa sa-shi redescopere vietzile accelerate artificial de ceea ce, pentru multzi ani, s-a numit “marea parte a presei”. Batjocura de a pune in fatza camerelor de luat vederi pe totzi ghiolbanii shi pe toate putorile Bucureshtiului shi ale Romaniei, numai pentru ca “fac rating”, va fi taxata de economie.

Interesant cum nimeni nu vorbeshte de scaderea tirajelor ca de un efect al creshterii shomajului, ci totzi se uita numai in directzia presei electronice, care nu are nici o legatura cu declinul din buzunarele consumatorilor. Omul de rind a incetat sa mai plateasca pentru tabloidul de pe taraba nu pentru ca avea computer la serviciu shi putea citi bazaconiile pe website, ci pentru ca ii scazusera veniturile. Obishnuitzi sa creeze shi sa comenteze banalul, ziarishtii romani arata ca nebunii la azil... pescuiesc in cada umpluta cu apa de la robinet, imaginind shi inventind din deformatzie comportamentala shi profesionala.

Nu internetul este motivul pentru care cei mai multzi dintre ei ishi vor pierde locurile de munca.... ci recesiunea mondiala. Sint sigur ca atunci cind economia va incepe sa mearga iarashi la deal, ziarele vor reapare ca ciupercile dupa ploaie..... Vremea cind vom avea numai shtiri virtuale, cind frigiderele vor comanda singure mincarea de pe internet, iar copii se vor amuza cu replicatoarele de alimente ca Jean Luc Picard din Star Trek, este departe in Statele Unite, ca sa nu mai discutam de Romania, impotmolita in feudalism.

Sa nu uitam ca totzi “cocoshii” ashtia care discuta despre transformare, tehnologie, afaceri shi progres in Carpatzi, sint defapt, nishte escroci urcatzi pe val in anii '90. Singura lor calificare este in inshelatorie, eludarea legii shi “datul de tunuri”, care pe alocuri pot sta shi la originile unei cariere politice de succes. Ashtia habar nu au de viatza oamenilor, de familii, de migrenele shi depresiile pe care le sufera parintzii atunci cind nu au bani de o ciocolata pentru Gigel care a implinit 5 ani saptamina trecuta.... Ei sint imponderabili shi transcedentali....

Insa caderea economica de astazi ii obliga la o schimbare ce poate face bine oamenilor... Este momentul cind contzinutul a ajuns mai important decit ambalajul,shi vrind nevrind, mesajul corect va schimba mentalitatzile celor multzi ... Este greu de stabilit daca initziativa e numai limbaj demagogic sau daca se va transforma in ceva concret... Timpul va dovedi asta... Insa in cazul in care substantza contzinutului va ajunge la omul de pe strada, s-ar putea sa vedem sfirshitul vietzii superficiale in care s-a retras romanul haituit de istorie..... Shi atunci vom putea discuta din nou despre shansele poporului roman de a reveni in lumea civilizata.

The Third & The Seventh - arta s-a mutat pe computer

In ziua de astazi, arta a ajuns sa evolueze "umar la umar" cu tehnologia, iar orice pas inainte ii lasa pe multzi cu gura cascata. Vetzi zimbi, insa asha am ramas eu vizionind filmul pe care vi-l ofer astazi.

Aceasta opera de arta este in totalitate produsa cu tehnologie CGI (Computer Generated Imagery), adica este animatzie pe computer. Urmarind cele 12 minute de film, eshti copleshit de finetzea detaliului, acuratetzea texturilor, luminile, umbrele shi claritatea procesului de focalizare, tehnici care apropie animatzia de perfectziune....

Cel mai bine ar fi daca alegetzi sa maritzi imaginea la fullscreen shi definitzia la HD (caz in care vetzi fi redirectzionati la vimeo.com).... Enjoy!



Iar aici 3 minute ca sa vedetzi ce se afla "in spatele" acelor imagini...

Cele mai comice (sau nu) accidente din 2009

Imaginile au fost surprinse de diferitzi amatori, profesionishti sau simple camere de supraveghere ....

Ceva nu e in regula cu reclamele astea :]

Alain Prost trage tare de Dacia Duster

Francezul face o figura excelenta la volanul unei mashini care "nu il asculta"


In urma cu citeva saptamini postam despre colaborarea dintre fostul campion mondial de formula 1, Alain Prost, shi constructorul Dacia, cele doua partzi aflindu-se sub aceeashi mare palarie numita Renault-Nissan. Se shtie ca motivul este noul model de Dacie aflat in productzie la Piteshti, model care poarta numele "Duster".

Astfel Prost a fost inscris sa concureze la Trofeul Andros, competitzie in care pilotzii alearga pe circuite acoperite cu gheatza, unde ai nevoie de multa indeminare ca sa mentzii mashina intr-un derapaj continuu.

Pina acum s-au disputat 3 etape, la Val Thorens, Grandvalirra Andorra shi Alpe D'Huez, pina la sfirshitul competitziei, pe 30 ianuarie, urmind sa se mai alerge in alte 4 etape.

Daca la inceput Alain Prost a fost entuziasmat de proiect, dupa citeva curse strinse, a declarat ca mashina a inceput sa nu il mai asculte, fiindu-i greu sa faca fatza - asha cum vetzi vedea - celorlatzi pilotzi, excelentzi in a concura pe gheatza shi zapada.

Shi pentru ca spectacolul este unul cum rar se poate vedea in orice competitzie de automobilism, am atashat la final citeva dovezi video, cu promisiunea de a reveni dupa fiecare etapa, cu rezultate shi imagini.















Pentru cei care vor sa verifice shi rezultatele, pot da click pe linkurile....

Val Thorens
Grandvalira Andorra
Alpe D'Huez

Despre Adevar... shi evident, Minciuna...

Tema este una care a mishcat, mishca shi va mishca permanent conshtiintzele. Daca ne uitam in jur, lumea este alcatuita metafizic sau organic, din adevar shi minciuna, ashezate in asha fel incit rezultatul final poate fi comestibil. Ca intr-o carte de bucate, cantitatzile nu sint "batute in cuie", iar "bucatarii" analizeaza intii cererea, dupa care pun pe farfurie oferta....

Astazi nu am sa ma incilcesc cu explicatzii, demagogii, filozofii sau formule justificative, poate shi din simplul motiv ca atit adevarul cit shi minciuna ne inconjoara, calauzindu-ne in dragoste, credintza, morala, respect, munca, prietenie sau in dezamagire shi eshec. Celor care se simt deja atacatzi in amorul propriu le recomand sa lase meschinariile la o parte. N-am sa le reamintesc decit ca, in multe situatzii simple, cind puteau alege stinga sau dreapta, adevarul sau minciuna, sa spuna da sau sa spuna nu... au clatinat capul recunoscind ca "lucrurile sint ceva mai complicate".... hmmmmm

Cunosc o multzime de oameni care se pling ca astazi, noi cei care mergem pe strada, am uitat sa spunem adevarul, ignorind o intrebare esentziala....
Oare cum ar arata o lume in care se spune NUMAI adevarul?
Oare oamenii ar fi mai buni sau mai fericitzi daca nu ar shti cum sa minta? Acesta sa fie raspunsul pentru toate neajunsurile?
Poate cineva masura daca oamenii sint rai sau egoishti din cauza adevarului sau a minciunii?

Am promis sa nu complic iremediabil acest mesaj, asha ca ma opresc cu intrebarile, recomandindu-va un film care m-a provocat sa scriu acest post. Comedie romantica, "The Inventing of Lying" (pentru ca despre acest film este vorba), o sa va placa, chiar poate numai pentru povestea de dragoste care se deruleaza sub ochii privitorilor, dupa modelul deliciosului "ba da... ba nu...", a carui formula sta in sufletul fiecaruia dintre noi.

Sint sigur ca cei mai multzi vor descoperi uimitzi cum adevarul poate aduce depresie, in timp ce minciuna produce veselie shi energie, ca un tablou de Toulouse Lautrec. Nu vreau sa insist asupra ideii de "barbat din ceruri", trimitere clara la una dintre cele mai mari minciuni ale istoriei omenirii, minciuna care a salvat shi risipit vietzi cred, in egala masura.... Religia.

Shtiu ca la finalul acestei comedii de exceptzie, prietenii, familia, colegii de serviciu shi cunoscutzii, vi se vor parea mai umani, asha cum vetzi simtzi shi despre chipul din oglinda, la care va uitatzi in fiecare dimineatza, inainte de a da piept cu realitatea.

Romania este gata sa intre in lumea civilizata - pe internet

Zilele trecute am descoperit un studiu realizat de revista Business Management, despre cit de pregatite sint tzarile europene pentru "noul broadband". Pe scurt shi pe intzelesul celor mai multzi dintre cei care se joaca des cu internetul, viitorul imediat rezerva multe surprize, cea mai importanta fiind aceea a capacitatzii crescute de a schimba un mare volum de date in cit mai scurt timp.

Este vorba in special de canalele de media, cum ar fi posturile de televiziune de inalta definitzie, pentru a caror transmisie cursiva va fi nevoie urgenta de noi tehnologii.

Interesant shi surprinzator in acelashi timp, este faptul ca astazi, numai 7 tzari europene sint gata sa faca pasul catre viitor, printre acestea aflindu-se shi Romania. Celor curioshi le ofer shi rezultatele acestui studiu, sub forma unei diagrame, in care toate statele din Europa au primit calificative ce pot fi comparate shi cu alte citeva tzari de pe alte continente.
Cele 9 tzari a caror dezvoltare a depashit media internatzionala sint Coreea de Sud, Japonia, Suedia, Lituania, Bulgaria, Letonia, Olanda, Danemarca shi Romania.