Pericolul de care aminteam ieri

• In Romania , este cu totul alta situatie decat in Iran sau Palestina spre exemplu. In Romania ai libertatea de a pleca daca esti agresata fizic sau verbal , poti sa iti iei bagajele si sa pleci la prima palma pe care o primesti. Daca ramai , atunci esti o proasta fiindca te lasi tratata ca un gunoi. In Palestina este cu totul alta situatie. Femeile se nasc in rusine, sunt considerate de catre parintii lor simple animale , nevrednice sa duca o viata normala. Li se interzice sa mearga la scoala, incep sa munceasca de la varsta de 9 ani, si primesc batai crunte in fiecare zi din cele mai mici motive. Am cunoscut o astfel de femeie. Stiati ca daca nasti mai mult de 5 fete , la urmatoarea nastere trebuie sa iti ucizi propriul copil daca este de sex feminin? Ca la cea mai mica banuiala ca ti-ai pierdut virginitatea sau ai stat de vorba cu un barbat esti ucisa in cele mai groaznice moduri? Si aceste atrocitati sunt numite crime de onoare. De onoare! Da sunt femeie, si plang de fiecare data cand ma gandesc prin ce viata de calvar trec acele femei. SI ele nu pot fugi. Fiindca ar fi prinse si ucise a doua zi. Asa ca imi pare rau, Jocker12, dar da, cred ca violenta e necesara in aceste cazuri. Cred ca barbatii , care in acele tari sunt tratati ca niste regi, sa primeasca o doza zilnica de violenta.Sau ti se pare incorect? Ti se pare gresit, sa folosesti violenta pentru a pune capat unui lucru asa de groaznic ca maltratarea unei femei? Ei bine, mie nu! Din moment ce aceste crime si batai sunt permise prin lege, din moment ce nu exista inchisori pentru acesti barbati , ce crezi ca ai putea tu sa faci? Sa ti discursuri despre egalitatea dintre sexe? Crezi ca asta ar rezolva ceva?Tu esti cel care face afirmatii iresponsabile, nu Mihai.
  Ps: Bendeac, te pup si te respect!

  by Andreea June 23, 2009 at 11:55 am Reply

Acesta este unul dintre raspunsurile la postul precedent aparut insa numai pe blogul lui Mihai Bendeac, de unde l-am "imprumutat". Femei din Romania care cred ca violentza este singura cale de urmat, fara sa cunoasca nimic despre "Qur'an", lumea musulmana, shi conditzia femeii in tzarile islamice.

Pe totzi cei care au aceeashi parere ca Andreea, ii invit, daca au posibilitatea, sa discute cu o femeie musulmana shi sa asculte bine. Poate numai asha vor afla cit de mindre, cinstite, pashnice, corecte shi pline de iubire sint femeile care cred in Allah. Poate numai asha vor afla despre grija familiilor musulmane pentru copii lor, despre durerea pe care o sufera la moartea fiecarei rude sau despre continua lor lupta pentru pace.

Daca nu shtitzi nimic despre musulmani, va rog nu va hazardatzi in comentarii siropoase shi lacrimogene, concentrindu-va mai mult asupra problemelor personale pe care le avetzi de rezolvat shi care va macina existentza prea mica pentru o palarie atit de mare.

Shi inca ceva.... Traditziile unui popor shi credintza membrilor unei comunitatzi, sint mult prea complicate pentru oamenii cu porniri violente, rudimentare shi badarane, deoarece aceshti indivizi judeca totul prin prisma valorilor proprii, uitind ca alte popoare au valori diferite.

Este simplu sa te manifeshti agresiv, mai greu sa ascultzi, sa gindeshti, sa intzelegi shi sa zimbeshti.

Comportamentul agresiv este caracteristic extremismului, al caror principali reprezentantzi sint fundamentalishtii de orice religie ar fi ei.... Dar asta este o cu totul alta discutzie, ce nu are legatura cu musulamii, creshtinii, budishtii, catolicii sau protestantzii adevaratzi. Aceshtia nu vor vorbi decit despre PACE, shi niciodata despre violentza.

Cit despre abuzul partenerului.......
Formele de abuz sint diferite - child abuse, animal abuse, elder abuse, physicall abuse, domestic violence, sexual abuse, spiritual abuse or verbal abuse.

Iar pe femeile care se afla in relatzii abuzive le sfatuiesc sa fie foarte atente deoarece in mintea abuzatorului, ele nu sint decit "o proprietate" careia i se poate aplica orice fel de pedeapsa. Statistic, in urma studiilor efectuate in Statele Unite, cind femeile s-au despartzit brusc de partenerii care le abuzau, numai pentru 63% dintre acestea abuzurile au incetat. Pentru 3% dintre acestea, abuzurile au devenit mai rele, pentru alte 3% abuzurile au inceput imediat dupa despartzire, iar pentru 18% abuzurile au luat alta forma ca urmarirea sau hartzuiala. Pentru 7% dintre femeile care au suferit abuzuri shi se aflau impreuna cu persoana care le abuza la momentul celui mai grav abuz, acesta s-a consumat dupa ce aceshtia NU mai stateau in aceeashi locuintza.

Vad cum romancele nu prea sint afectate de abuzul verbal, cind barbatul "ridica tonul autoritar". Fireshte ca Bendeac, care nu shtie prea multe despre abuz, nu s-a gindit la asta....Asha ca....
Pentru orice femeie care este abuzata, sfatul meu este sa informeze restul familiei shi autoritatzile.....

Shi ca sa nu uit..... Violentza nu va face decit victime de ambele partzi.... Intotdeauna. Shi daca nu credetzi shi va plac filmele, cautatzi "Death Sentence". Poate asha o sa intzelegetzi unde se poate ajunge....

• 
  

Mihai Bendeac ii pune in pericol pe romani

"Una din convingerile mele cele mai puternice este ca violenta nu poate fi oprita decat prin violenta."

"Nici Iisus n-avea voie in biserica. Ba chiar biserica l-a rastignit…"

Acestea sint doar doua fragmente din ultimul post aparut pe blogul lui Mihai Bendeac. ....... Aici am facut o pauza pentru ca nu vreau sa il numesc pe Bendeac, un tinar cu aplomb shi energie, in nici un fel, deoarece el este un personaj caruia cu greu ii gaseshti locul printre actori, comediantzi, artishti sau mai nou vad, formatori de opinie. Il citesc aproape de fiecare data cind posteaza cite un text la finalul caruia ii pupa, ii iubeshte shi ii respecta pe totzi.

Din pacate insa, incercind sa ia atitudine impotriva unor declaratzii facute la televiziune de Madalin Voicu, Bendeac incearca imposibilul amestecind religia, istoria, Ku Klux Klanul shi moartea unei femei din Iran, cu scopul de a transmite femeilor in general, sa nu lase capul plecat in fatza abuzurilor de orice fel.

Ba mai grav, iritat de vorbele lui Madalin Voicu, autorul declara cu putere ca violentza nu poate fi stopata decit prin violentza......... Iar am facut o pauza, pentru ca o astfel de agresivitate primitiva nu poate fi intilnita decit poate, la unele triburi africane pierdute prin jungla. Shi descumpanit de atitudinea involburatului autor am hotarit sa scriu acest text ca sa il contrazic....

NU! Violentza NU este un raspuns. Violentza va produce numai victime shi nu intzeleg cum un astfel de mesaj poate fi transmis femeilor, cu scopul declarat de a le deschide ochii. De-a lungul istoriei, pe care Bendeac nu o cunoashte indeajuns de bine, actele de violentza au adus lacrimi shi suferintza, iar violentza in sine nu poate justifica alta violentza. E absurd. In clipa in care, psihologic vorbind, ai identificat motivele violentzei, potzi readuce echilibrul oricarei persoane sau al oricarei societatzi procedind pashnic. Daca vei raspunde de fiecare data cu violentza, ma intreb cind mai potzi avea timp de discutzii, de variante de pace, de plinsul victimelor, de ingropatul mortzilor?

Nu piatra va rezolva conflicte, ci discutziile, negocierile shi impacarile. Daca nu shtiu cum sa traiasca pashnic, oamenii trebuie invatzatzi, nu condamnatzi sau impushcatzi. E o problema de educatzie shi nu trebuie sa vershi singe numai pentru ca ..... "altfel nu se poate". Sint sigur ca Bendeac nu este unul dintre aceia care sa-shi fi pierdut rude sau prieteni in urma unor acte de violentza. Astfel de experientze traumatizante schimba perceptzia oricui, shi cine nu crede asta, ca sa dau un exemplu, ar trebui sa fie atent la reactzia lui Petre Cozma, tatal handbalistului Marian Cozma, ucis in luna februarie in Ungaria. Acesta nu a instigat la violentza, ci a spus ca "Cei care i-au luat viata lui Marian au luat o viatza foarte mare".

In disperarea lor, romanii nu shtiu sa supravietzuiasca pentru a reushi..... Ei cer ochi pentru ochi cu orice pretz, frustratzi de nedreptatzile pe care le suporta shi nu le intzeleg. Purtind un blestem istoric pe umeri, romanii, shi ca ei tinarul Mihai Bendeac, nu shtiu cu adevarat ce inseamna violentza shi absurditatea ei, dar continua sa sara cu capul inainte, ca berbecii, urlind bezmetic, uitind ca in momentele grele este mai important sa itzi pastrezi cumpatul in loc sa itzi pierzi creierul aiurea, pe vreun trotuar de mahala.

Vreau sa le amintesc tuturor cititorilor ca Isus, despre care scrie acelashi blogger nervos, nu a fost rastignit de biserica ci de romani, cei care administrau provincia Iudeea la acea vreme. Conform zicalei - surdul n-aude, dar le potriveshte - Mihai Bendeac amesteca elemente mult prea complicate ale istoriei, psihologiei shi religiei, conducindu-shi cititorii direct in prapastie.

Shi pentru a va explica efortul acestui post, va invit sa vizitatzi blogul artistului, ai carui cititori aplaudaci, "inghit" bomboanele otravite aruncate iresponsabil de autor.
Ametzitzi de glumitzele simple ale lui Bendeac, multzi comentatori shi - mai grav - comentatoare, ashteapta cu interes noi opinii despre viatza, dragoste, politica, presa sau comedie, primind in schimb unda verde la violentza shi xenofobie. Sint sigur ca Bendeac poate raspunde oricind ca nu shi-a exprimat decit o parere personala (shi nici gura nu-i miroase), ignorid cu buna shtiintza ca de acolo de unde se afla, pe scena sau in fatza camerelor de luat vederi, el a devenit un exemplu de urmat, pe care oamenii simpli, cu studii medii, il vor aplauda frenetic. Chiar daca se strimba la ei cu dispretz.

Neda Agha Soltan sau destinul tragic al unei femei de 27 de ani

Nu este prima data cind scriu despre femeile din Iran shi soarta pe care o au de infruntat. Nascute intr-o tzara cladita pe ruinele unor mari civilizatzii, iraniencele supravietzuiesc fundamentalishtilor care prefera sa foloseasca Islamul ca acoperire pentru crime greu de imaginat. Am hotarit astazi sa ma opresc asupra poveshtii lui Neda Agha Soltan, o femeie in virsta de 27 de ani, care a fost impushcata in plina strada, in timpul unei manifestatzii impotriva ultimelor alegeri din Iran.

Pe 20 iunie 2009 in Teheran, la ora 19:05, la intersectzia strazilor Karegar, Khosravi shi Salehi, s-a consumat o crima. Neda se afla in plina strada, alaturi de tatal sau - un barbat cu parul alb care apare in filmele urmatoare purtind un tricou albastru cu dungi albe - privind la multzimea care striga impotriva preshedintelui ales, considerat "dictator" de marea masa de nemultzumitzi, cind unul dintre politzishtii Basij, aflat pe unul dintre acoperishurile cladirilor dimprejur, a impushcat-o mortal.

Al doilea film care are numai 40 de secunde shi a facut deja inconjurul lumii, o arata pe Neda cazind pe asfalt, eforturile celor doi barbatzi care incearca sa o ajute, dintre care unul este chiar tatal sau, fiind tardive. Dupa numai 12 secunde, din cauza unei puternice hemoragii interne, singele ii tzishneste pe gura shi pe nas, victima pierzindu-shi viatza - dupa cum au declarat martorii - in mai putzin de doua minute.

Am pus aici fotografia aceste femei impushcata numai pentru ca se uita la oamenii care manifestau zgomotos dar pashnic. Dupa cum se poate auzi din sunetul primului film, multzi strigau "Allahu Akgar", care in traducere libera inseamna "Dumnezeu este mare". Jurnalishtii care au vazut imaginile au dedus ca Neda a fost impushcata numai pentru ca purta blue jeanshi shi adidashi albi, imbracaminte mai putzin obishnuita pentru femeile din Iran.... Orice este posibil, insa este clar pentru toata lumea ca musulmanii a ieshit din adormire. Dupa ce Obama a intins o mina Islamului prin discursul de la Cairo, chiar inainte de alegerile din Iran, este clar ca totzi cei care au suportat cu greu regimurile fundamentaliste, nu mai sint dispushi sa mai ashtepte. Iar dictatorii se tem. Am mai vazut asta in urma cu 20 de ani in decembrie, cind pe strazile Timishoarei, Bucureshtiului shi Sibiului au murit tineri nevinovatzi. Istoria se repeta.


(fotografiile apartzin site-urilor wikipedia.com shi twitter.com)

Moartea sta la pinda in biserica

Timp de 10 minute am tot dat "play" la acest scurt film shi nu m-am putut opri din ris......hahahahahahaha!
La reluare uitatzi-va la batrina aflata chiar linga prima banca pe dreapta.... Precis cind s-a ashezat avea scutecele ude.....hahahahahaha!

USS Liberty - cel mai bine pazit secret al Americii

Putzini sint cei care cunosc istoria navei USS Liberty, una dintre dramele ascunse pentru multa vreme de guvernul american. Implicata accidental in razboiul de 6 zile dintre Israel pe de o parte shi Egypt, Iordania shi Siria de cealalta, USS Liberty a fost victima uneia dintre cele mai traumatizante experientze suportate vreodata de marinarii americani, familiile acestora shi indirect, de Pentagon.

Istoria este una complicata shi rolul acestui post este de a va oferi un documentar, poate singurul, realizat cu ani in urma de BBC, ce incearca sa redea atmosfera acelor zile, dar shi unele ipoteze in legatura cu motivele pentru care nava americana a fost atacata de avioane shi nave aliate israeliene.

Fara sa fie dotata cu armament de mare calibru, USS Liberty era o nava spion, destinata interceptarilor radio pe orice frecventza shi se afla in legatura permanenta cu sediul Agentziei Natzionale Americane de Securitate.

Incercind sa explice motivele acelui atac, reporterii BBC au intervievat surse americane dar shi israeliene, primii refuzind sa intre in detaliile poveshtii, iar ceilaltzi sustzinind ca totul a fost o regretabila gresheala. Adevarul este ca pilotzii evrei trimishi sa survoleze zona in care se afla USS Liberty, au transmis centrului lor operatzional ca aceasta navigheaza sub pavilion american, insa ordinele de atac au ramas neschimbate.
In ultimele partzi ale documentarului vetzi vedea cum secretarul de stat al apararii de la acea vreme, Robert McNamara, nu ishi mai aminteshte amanunte shi ordine importante pe care le-a transmis telefonic comandantzilor flotilei a 6-a, statzionata la aceal moment in golful Persic. Deasemenea, vetzi vedea cum acesta refuza sa comenteze existentza unor intzelegeri - operatziunea "Cyanide" - intre americani shi israelieni ce aveau scopul de a-i compromite pe egipteni.

Interesant este ca martorii acelor zile povestesc cum, la aflarea veshtii ca USS Liberty a fost mitraliata shi lovita de torpilele israeliene, preshedintele Lyndon Johnson a fost extrem de furios, ca dupa numai citeva ore el incercind sa aplaneze intregul conflict.
Deasemenea vetzi afla cum imediat dupa atac, bombardierele americane incarcate cu munitzie atomica au decolat inspre Cairo, cu scopul clar de distruge complet capitala Egiptului. Ambasada americana fusese deja informata, dar interventzia lui Robert McNamara, a intors avioanele din drum.

In cele 68:33 minute de documentar, vetzi afla cum capitanul USS Liberty William McGonagle a fost decorat in secret cu Medalia de Onoare, distinctzie care in mod normal este inminata oficial de preshedintele american in cadrul unei festivitazti speciale organizata la Casa Alba.
In atac au murit 34 de membri ai echipajului, altzi 171 fiind ranitzi.

Dead in the Water
part 1



part 2


part 3


part 4


part 5


part 6


part 7


Unele surse din Departamentul de Stat au afirmat recent ca USS Liberty era insotzita in secret de submarinul USS Andrew Jackson, submarin de clasa "Lafayette" echipat cu rachete balistice de tip "Polaris", care a filmat intreg incidentul prin periscop, neputind insa interveni. Rolul lui USS Andrew Jackson era de a distruge bazele de rachete israeliene de raza lunga de actziune de la Negev, in cazul in care evreii ar fi decis sa atace orashele Cairo, Damasc sau Bagdad. Shi prezentza acestor 2 nave americane ar putea fi o alta explicatzie pentru decizia Israelului de a ataca fara a scufunda USS Liberty.

Obama la Cairo

Pe 4 iunie, preshedintele american a tzinut un discurs memorabil la Universitatea din Cairo. Considerat de multzi specialishti ca fiind unul "de introdus in cartzile de istorie", acest episod poate fi considerat startul unei perioade noi de negocieri intre Statele Unite shi lumea araba, pentru rezolvarea multor probleme ce ii macina astazi pe musulmanii de pe toate continentele.

Fara sa fie partinitor cu nimeni, Barack Obama a atras atentzia ca viitorul trebuie construit impreuna, ca evreii shi arabii trebuie sa se respecte reciproc shi ca femeiile de oriunde trebuie sa aiba acces liber la educatzie.

Urmarind acest discurs de 55 de minute, oricine poate intzelege bazele societatzii shi culturii americane astazi, cind intreaga planeta se confrunta cu o criza mondiala ce apartzine tuturor in egala masura.

Celor interesatzi le recomand sa urmareasca cele 55 de minute de discurs care constituie cel mai puternic shi consistent mesaj adresat vreodata lumii arabe de catre un preshedinte american.

Stem cells ce pot vindeca orbirea in mai putzin de o luna

Tot citind chestii pe net, am gasit un articol excelent despre vindecarea orbirii folosind stem cells.
Un grup de cercetatori australieni au reushit sa trateze afectziuni ale corneei printr-o metoda simpla, ieftina shi extrem de eficienta. Trei pacientzi suferind de orbire partziala a unui ochi shi-au recapatat vederea in numai citeva zile, tratamentul cu stem cells oferind ceea ce nu se reushise cu alte metode mai sofisticate.
Celor trei le-au fost recoltate celule din ochiul sanatos, ce au fost apoi aplicate cu ajutorul unei lentile de contact pe ochiul bolnav.
In scurt timp celulele au inceput recolonizarea shi repararea tzesuturilor afectate.
Doi dintre cei pacientzi nu puteau descifra literele de pe panourile medicale, dupa numai 2 saptamini putind citi caracterele mari plasate pe primele trei rinduri, iar cel de-al treilea pacient - ce vedea totul incetzoshat - a fost capabil sa treaca testul pentru carnetul de conducere.